Pentru că subiectul e foarte dezbătut și foarte fierbinte, pentru că multă lume zice că e interesată de soarta pădurilor virgine, pentru că am câteva cunoștințe de IT pe care le-am putut pune la treabă și pentru că am fost dispus să sacrific o zi de muncă în folosul vostru, am făcut o hartă interactivă a pădurilor virgine propuse de studiul PIN MATRA. Am vrut să vă dau posibilitatea să vă uitați în detaliu la perimetrele respective și să aveți la îndemână și criteriile prin care o pădure poate fi declarată virgină sau cvasivirgină.
Vreau să vă previn că o să aveți și dezamăgiri. Unele perimetre sunt în mod evident altceva decât păduri virgine pentru că se văd cu ochiul liber pășunile și poienile care au luat în mare parte locul pădurii. În altele perimetre se văd drumurile forestiere care le traversează și spuneți-mi mie că există pădure care e accesibilă prin drum forestier și care n‑a fost exploatată, că o mănânc. Altele au suprafața mai mică decât o prevăd criteriile de constituire (dacă dați clic în poligonul respectiv vedeți detaliile). Deci studiul PIN MATRA e departe de a fi cel mai precis instrument de identificare a pădurilor virgine. Dar mai bine vă uitați singuri.
Două vorbe despre criteriile de identificare a pădurilor virgine. Le găsiți alături de hartă. Au fost definite de cercetători români, oameni cu zeci de ani de studii și documentare științifică în spate. Recunosc că la nivel personal m‑am aflat (și probabil încă mă aflu) în dezacord cu unele dintre opiniile lor în privința multor aspectele practice ale silviculturii, dar când vine vorba despre cercetare științifică tind să le dau crezare.
Datele provin din surse publice, mai exact de la ministerul mediului, adică de aici. Aveți puțină răbdare, harta nu se încarcă rapid.
Un comentariu
Poligoanele Pin Matra e bine ca le avem, dar gresim daca ne bazam doar pe aceste poligoane cand vorbim despre paduri seculare/virgine/cvasivirgine.
Paduri ce indeplinesc criteriile se gasesc si in afara poligoanelor Pin-Matra, lasate la voia intamplarii (adica pe mana amenajistilor, care la programeaza la taiere asa cum stiu ei mai bine).
In unele zone/judete, ‘specialistii’ ce au contribuit la studiu n‑au catadicsit sa se deplaseze nici macar la sediile ocoalelor respective sa consulte documentele (ca ar fi aflat situatia reala), daramite pe teren.
Asa ca in cazurile astea:
http://www.tarcu.ro/resurse/studii-de-caz/cazul-padurii-virgine-din-valea-olteana
http://www.tarcu.ro/resurse/studii-de-caz/cazul-padurii-virgine-din-valea-higeg
http://www.tarcu.ro/resurse/studii-de-caz/cazul-padurilor-virgine-din-bazinul-raului-lung
In afara de omiterile astea de mai sus, savarsite in mod evident cu rea-intentie (adica oamenii chiar n‑au vrut sa carteze paduri virgine si le-au bagat la gramada la exploatare), se mai poate sesiza o eroare de alt tip, probabil involuntara (de pozitionare a poligonului), inexplicabila dar evidenta: pt. trupul din L‑34–105‑D (OS Mehadia/CS), se observa din avion ca poligoanele situate peste zona antropizata cu pajisti in catunele Zoina/Topla/Studena corespund perfect (ca si forma, intindere) trupului de padure seculara intacta situat cu 1 km mai la E. Deci pt acest poligon, coordonatele sunt deviate cu 1 km aproximativ, spre V. Deci sa nu ne miram ca avem pajisti in poligoane, in cazul asta mai bine pozitionam poligonul corect, unde ii e locul. Poate cineva sa faca asta intr-un intreg Minister si in ditamai regia?
Si aberatiile astea sunt doar in zona cunoscuta de mine. Daca le luam la puricat pe rand, sigur mai gasim.
Noroc cu Google Earth, dar e trist ca din 2005 multe din padurile ce erau pe atunci neparcurse, au ajuns surcele cu acte in regula.