De curând s‑a stârnit iar discuție mare pe televizoare despre pădure. Subiectul zilei: agentul verde (pe numele de scenă Agent Green) a descoperit, în vigilența sa nemaiîntâlnită, că ministerul mediului vrea să aprobe niște norme tehnice silvice care, pasămite Doamne, sunt făcute pentru niște grupuri de interese. Și dă‑i, și luptă! Subiectul a fost imediat preluat de Latrina 3, mari specialiști în prelucrarea și consumarea rahaturilor de toate felurile, care au și invitat în studiouri niște persoane dătătoare-cu-părerea, specialiști în comerțul cu piei de cloșcă. Titlul emisiunii a fost complet hilar pentru cineva de meserie: se încearcă mărirea vârstei de exploatare a pădurilor. Atâta au înțeles lătrăii ăia, în frunte cu Adrian Ursu, din toată povestea asta.
Bun. Acuma hai s‑o luăm de la un capăt și să clarificăm lucrurile.
1. Pădurile din România și din toată Europa sunt îngrijite în funcție de regimul care li se aplică. Regimul este modalitatea fundamentală prin care pădurea se regenerează, iar în România se aplică două regime (atenție, pluralul nu e regimuri, aia e la politică, nu la pădure): codru și crâng. Pe înțelesul tuturor, codrul e atunci când pădurea se regenerează prin puieți ieșiți din sămânță, crâng e atunci când pădurea se regenerează prin lăstari care ies din cioate. Peste 90% din pădurile României sunt îngrijite în regimul codrului.
2. Există două feluri de codru, care diferă esențial din punct de vedere tehnic: codrul regulat și codrul grădinărit. Codrul regulat e atunci când marea majoritate a arborilor sunt de aproximativ aceeași vârstă (cu diferențe mai mici de 20 de ani între ei), ceea ce înseamnă că regenerarea s‑a produs într-un interval scurt de timp, după exploatarea pădurii bătrâne. Avantajul principal este ușurința exploatării, adică te duci și tai în câteva etape tot lemnul, îngrijindu-te totuși să se regenereze pădurea la loc. Codrul grădinărit e foarte aproape de modelul natural al pădurii, adică ai permanent în pădure arbori de toate vârstele, împrăștiați uniform, de la puieți până la arbori bătrâni. Regenerarea se întâmplă permanent – când un arbore bătrân este exploatat, alții tineri apar în locul lui. Avantajul principal este că pădurea este permanent păstrată, iar echilibrul ei ecologic este mult mai bun.
3. După cum probabil v‑ați prins, codrul grădinărit e foarte bio-eco 🙂 Dar are un mare dezavantaj: exploatarea lemnului e foarte dificilă. Trebuie să ai utilaje mici, dar puternice și versatile ca să tai în fiecare an câte puțin, ici și colo, acolo unde arborii au ajuns la dimensiunile de exploatare, având mare grijă să nu distrugi arborii mai tineri, deci “strecurându-te” cu lemnul prin pădure până ajungi la drum. Plus că-ți trebuie drumuri peste tot, întreținute permanent, pentru că în fiecare an ai nevoie să le folosești. Exploatarea nu se mai face doar acolo unde pădurea a ajuns la vârsta exploatării, ci pe toată suprafața, permanent, câte puțin. Economic este ineficient, iar lemnului îi creste mult prețul. Dacă lemnul e scump, nu‑l mai vinzi pe piață, pentru că taigaua rusească și tundrele nordice produc lemn de molid și pin pe suprafețe plane, care se recoltează ca porumbul, deci e foarte ieftin.
4. De o vreme încoace a început să se vorbească totuși de un nou tip de codru: codru neregulat. Asta e o combinație între codrul regulat și cel grădinărit, în sensul că se pot combina avantajele celor două într‑o soluție de compromis. Ce înseamnă asta pe limba tuturor: să fie ușor de exploatat, dar să se dea pădurii o stabilitate ecologică mai mare. Practic asta înseamnă să mărești diferențele de vârstă între arbori – așa creezi stabilitatea – dar să exploatezi în mod concentrat – așa se asigură eficiența economică.
5. Bun, dar cum poți ajunge la codru neregulat? Prin două măsuri: (i) să rărești pădurea treptat și cu moderație pe măsură ce te aproprii de vârsta de exploatare și (ii) să lungești perioada de exploatare și regenerare. În prezent rărirea pădurii în ultimii 30–40 de ani dinaintea exploatării este interzisă, pentru că așa erau normele tehnice anterioare, ele luau în considerare doar codrul regulat. Noutatea noilor norme e că permite rărirea în ultima parte a vieții pădurii (în procente foarte mici, cam 5–7% din arbori la fiecare 20 de ani, dar doar dacă pădurea este deasă) până aproape de vârsta exploatării. Se vor crea astfel în pădurea rărită șanse să apară primele semne ale noii generații. Apoi, când se declanșează lucrările de exploatare, acestea ar putea fi întinse pe durate mai mari, de 30–40 de ani față de 15–20 de ani cum se face în prezent. Asta înseamnă că diferențele de vârstă între puieți vor începe să crească, pădurea va fi mai puțin regulată, dar mai stabilă.
6. M‑am luat cu vorba și era să uit să menționez că aceste rărituri târzii nu se aplică direct, doar pentru că sunt reglementate de niște norme tehnice, ci trebuie să prevăzute de amenajamentele silvice, adică de planurile de management ale pădurii. Iar aceste planuri se întocmesc o dată la zece ani, deci abia peste zece ani vom vedea efectele acestor norme la scara întregului fond forestier din România.
7. Deci tot deranjul stârnit de un agent verde și‑o televiziune de scandal sunt, de fapt, o furtună într-un pahar cu apă. Normele tehnice despre care țipă ei că‑s făcute pentru nu știu cine, existau și înainte. Acum s‑au adus doar niște ajustări din perspectiva pe care v‑am povestit‑o. Și, în principiu, ar trebui să aducă îmbunătățiri modului de gospodărire a pădurilor. Teoria cum că se vor extrage astfel 3 milioane de metri cubi de lemn în plus e o prostie – mai întâi pentru că nimeni nu are deocamdată o statistică fundamentată a volumului de lemn rezultat din răriturile suplimentare, iar în al doilea rând pentru că nu e vorba de nici un metru cub de lemn în plus: ce se exploatează la răriturile suplimentare se scade din ce se exploata la final, căci nu există niște lemn care miraculos se înmulțește precum pâinile și peștii din parabola lui Iisus. Arborii pe care îi tai la 90 de ani, nu‑i mai poți tăia încă o dată la 120 de ani. Elementary, my dear Watson!1
8. În final, trebuie să știți că problema lucrărilor de îngrijire și mai ales a răriturilor e mult mai complicată decât am prezentat‑o eu aici. Firmele de exploatare refuză de multe ori să cumpere lemnul din rărituri, pentru că exploatarea e dificilă, lemnul e mărunt și nu prea se vinde decât la fabricile care toacă lemn sau la populație ca lemn de foc, deci cu prețuri mici. Și, de multe ori pădurile care trebuie rărite sunt departe de drumurile forestiere, deci e costisitor și scosul lemnului. Dar lucrările trebuie făcute, iar problema asta atârnă pe umerii administratorilor de păduri, care sunt obligați să respecte normele tehnice.
Sper că v‑am lămurit cum e cu răriturile, ca să nu vă luați după toate prostiile pe care le debitează unii și alții prin presă și la televizor. Și încă un pont: se tot vorbește de păduri virgine în ultima vreme. Există și o glumă care zice că definiția pădurii virgine sună așa: o pădure în care mâna omului n‑a pus niciodată piciorul. Dar când mai auziți de păduri virgine sau când ajungeți prin vreuna care e catalogată așa, uitați-vă la diferențele de vârstă ale arborilor. Dacă mai toți sunt de aceeași vârstă, e clar că pe-acolo a trecut cândva toporul. Deci e virgină cam cum e și Madonna când cântă Like a virgin. 😉
PS Dacă vreți să citiți normele, le găsiți aici. Dar atenție că‑s în limbaj de specialitate, mambo-jambo silvic. 🙂
- Dacă n‑ați auzit de expresia asta, aflați că îi aparține lui Sherlock Holmes, celebrul detectiv, care își încheia în acest mod explicațiile asupra unor aspecte absolut evidente din punct de vedere logic , adresându-se asistentului său Watson. [↩]
12 comentarii
.…..bunisor articolul,dar dpmdv exista un semn de intrebare.arboretele la care rariturile au fost finalizate, pana la inceperea aplicarii tratamentelor,sunt sa zicem,in stare de repaus,poti recolta doar igiena.dupa noile norme dai dreptul de a recolta continuu.rezulta ca in primii ani,dupa ce se vor pune in practica noile norme, vei avea acesul la o parte din masa lemnoasa ce era oarecum blocata,marind astfel posibilitatea anuala.de acest lucru te bucuri cativa ani pana se echilibreaza treaba.pe termen scurt ai mai mult lemn,mai multe venituri.…pe termen lung,pierzi din cresterea ce ai fi inregistrat‑o in anii de repaus,faci exploatarea greoaie,tehnic si econ,afectezi solul si semintisul,etc.in concluzie sper sa nu se aplice:‘traieste clipa’,sa poti taia cat mai mult si cat mai repede,nu stii ce se intampla pana maine.vazand partea buna,intradevar vei obtine o diversitate mai mare in arborete,deci o stabilitate ridicata.era sa uit,chiar daca amenajamentele sunt valabile zece ani,cu o lege,om,oug,sau ce o fi,imediat se rezolva.
Daca s‑ar precompta volumele din volumele deja propuse la taiere definitiva nu ar apatea dezechilibrul de care spuneti, dar ma indoiesc ca nu vor sari unii sa apere semintisurile valoroase ce trebuiesc eliberate. Aici nu vormbin de compensari cu taieri rase pentru ca in zona de deal nu sunt rasinoase iar amanarea substituirilor nu pare o idee buna. Suna bine, dar si eu cred ca pe termen scurt se va atenta la fondul forestier.
Ar fi minunat daca telespectatorii de Antena 3 ar fi si cititori ai acestui articol. Ma indoiesc. Oricum, e de meditat. In ceeea ce priveste definitia padurii virgine, ca sa mai si radem, va pot spune, in cunostinta de cauza, cine a dat aceasta “definitie”, acum exact 40 de ani, in perioada cand era elev la Liceul Forestier din Piatra Neamt, ca raspuns la un chestionar prin care se solicita definirea padurii virgine. Mi‑a fost coleg de clasa. Omul traieste, ultima data era padurar la OS Targu Neamt. Ulterior “definitia” lui a circulat ca gluma si, recunosc, m‑am facut “vinovat” in mare masura de propagarea ei. Acelasi chestionar intreba elevii “din ce motiv v‑ati ales meseria de silvicultor?”. Acelasi elev a raspuns: “Pentru ca am considerat ca in silvicultura se poate manca o paine mai buna”. Sa mai fie oare de actualitate raspunsul?
A explica probleme de silvicultura in scurte prezentari sau articole e foarte dificil. Nu poti furniza toate detaliile pentru a fi inteles de cei care au notiuni de silvicutura doar de pe forumurile de socializare. Intradevar taierile de igiena (controversate de altfel si ele) aplicate in “starea de repaos” mentionata in primul comentariu, conduc cam la aceesi cantitate de lemn extras prin noua propunere de aplicare a “rariturilor intarziate” cu singura diferenta ca interventia este anuala (deci cumulat in 20 de ani ar reprezenta ca prin igiena se extrag circa 20 mc pe ha prin urmare circa 5% din volumul mediu la ha – adica tot cat s‑ar extrage si prin aplicarea rariturilor propuse prin normele in discutie!) Din experienta, pot afirma ca a te “plimba” in fiecare an printr‑o padure taind cate o creanga e mult mai daunator decat o interventie la cativa ani (7 – 15 ani). De fiecare data cand ai de facut o taiere trebuie sa “creezi” acces la arborii de exploatat, ceea ce insemna risc sporit sa zdrelesti arborii care raman pe picior (ce vor fi taiati la interventiile ulterioare), distrucerea semnistisului instalat in unele zone etc.
Discutii pentru diverse solutii tehnice exista si intre specialistii silvici, dar macar in cadrul acestor discutii poti folosi diversi termeni tehnici si argumente tehnice din diverse manuale si publicatii si de ce nu din experienta proprie sau din experienta altor colegi. Cand abordezi aceeasi problema in discutii sau prezentari in fata unor persone prea putin familiarizate cu domeniul forestier, sau fara experienta practica de multe ori realizaezi ca trebuie sa incepi cu explicatiile de la nivel de baza ca sa poti sa te faci inteles.
Silvicultura e mult mai complexa decat isi imagineaza multi – de aceea in timp un silvicultor se formeza pe unul maxim dou domenii (nu ca nu ar avea habar de toate, dar a cunoste foarte bine un domeniu necesita timp) de multe ori am avut discuti cu colegi silvici care nu au lucrat niciodata in protectia padurilor (doar ce au invatat in urma cu ani buni in facultate) dar sufereau de parerei si faceau afirmatii care mai de care mai hilare. De aceea eu evit polemicile in discutii pe anumite teme silvice daca nu am cunostinte suficiente astfel incat sa nu ma fac de ras. De aceea nu inteleg cum unele persoane sufera de parerei, de multe ori la un post tv sau in presa, fara sa aibe notiuni de baza despre subiectul dicutat ! Dar in ziua de azi impotant e sa ai tupeu ! Nu conteaza ce prosti debitezi, impotant e sa gasesti niste gura casca mai nestiutori ca tine si sa ii faci sa creada ce esti savant de renume mondial !
Avantajul taierilor de igiena este ca daca nu sunt necesare nu le faci. Eventual daca daca nu au fost executate sa se permita in al 10 lea an extragerea a 10 mc /ha chiar daca nu sunt necesare si bineinteles daca nu au fost accidentale acolo. Teoretic ar putea fi ok, practic se va acorda ocazia exercitarii unor abuzuri si efectul ar putea fi invers.
boss, tinand cont ca esti membru in CA Romsilva si ca anul asta ai si candidat pentru postul de director general si consiliul de administrare—- mai bine te abtii sa scrii despre lucrurile astea.
e evident a cui parte o tii si de ce.
Boss, n‑am candidat la director general. Și nu văd de ce să mă abțin. Am dreptul la opinia mea. Și nu trebuie să cer voie. Iar despre partea cui o țin, ar trebui sa te pronunți după ce ai ști ce probleme pun în CA apropo de subiectele astea. Ai fi probabil surprins.
sorinele tot cu minciunele ai ramas 🙂 se vede de la o posta, formatul tau de taietor de lemne…si lasa vrajeala… persoana de mai sus are dreptate… stim noi mai bine cum stau lucruruile, daca doresti iti dau si documente… antena3 intr-adevar e o latrina, dar nu trebuie injurata cand spune si lucrurui corecte, ori tu in orbirea ta ai ajuns sa nu mai gandesti corect
Avem plăcerea de a ne fi cunoscut? Că nu pricep de ce “tot cu minciunele am rămas”. Sunt eu orb? Sau poate nu știți despre ce vorbiți? Va provoc să avem un dialog în termeni de silvicultură pe subiectele astea. Că de dat din gură e simplu când cei cărora te adresezi nu pricep un subiect. Deci la obiect, domnule agent. Vreau să văd documente. Eu am avut o abordare din perspectivă profesională. Demontați‑o cu argumente silvice, nu cu adresări obrăznicuțe și jigniri gratuite. Mă rog, dacă sunteți în stare…
Dl Sfarlogea, dvs incercati sa aduceti argumente valide pentru o defrisare corecta. Cifrele insa (si uitati-va pe imaginile din satelit pe globalforestwatch.com) arata altceva. Arata megadezastrul din Romania. Se taie in prostie (cu acte si fara acte) lasand in urma peisaje demne de filme horror. De asemenea mai lasa in spate si sefi de ocoli silvici, padurari si directori putrezi de bogati (proportional cu functia). Clima incepe sa se schimbe in Romania (nu stiu daca ati observat, dar verile devin din ce in ce mai secetoase iar iernile fara zapezi. Padurile pe langa rolul lor de baza, mai au un rol extrem de important: transforma CO2-ul in O2, creeaza ploi locale (https://www.youtube.com/watch?v=Y3OWgb0Bv‑A) si tin umezeala solului ! Daca ati studia mai bine, ati vedea ca megadefrisarile din padurile amazoniene, au contribuit la desertificarea Californiei (de 5 ani nu a mai plouat acolo https://www.nasa.gov/sites/default/files/earth20140225-full.jpg). Se cere imperativ o interzicere totala a exploatarii padurilor pe un temren mare de ani, refacerea padurilor forestiere, crearea de irigatii in pentru terenurile agricole ori altfel ne indreptam spre o desertificare (http://www.romaniatv.net/sudul-romaniei-se-transforma-in-desert-video_37690.html ). si nu uitati , daca in 90 noi aveam 36% din suprafata Romaniei impadurita , acum mai avem doar 26% ! Bucurestiul de asemenea a pierdut 1800 hectare de padure !!! (http://www.green-report.ro/bucurestiul-a-pierdut-50-din-suprafata-verde-in-ultimii-25-de-ani/ ) asa ca sa nu mai vorbim de cum s‑ar defrisa corect ci mai degraba de cum s‑ar replanta corect !
1. Eu nu aduc argumente pentru nici o defrișare. Defrișarea (tehnic vorbind) este operația de înlăturare completă a pădurii cu scopul schimbării categoriei de folosință a terenului. Mai pe românește, înseamnă desființarea definitivă a pădurii. În România nu avem o suprafață mare defrișată. Avem tăieri rase, ceea ce e altceva. În urma tăierii rase se va reinstala pădurea. Dacă e o mână de silvicultor acolo, se va asigura prezența speciilor valoroase (fag, stejar, paltin, frasin, cireș, molid, brad – funcție de zona unde se află pădurea). Dacă nu, vor crește speciile invadatoare: sălcii, plop, mesteacăn, carpen, arini șamd.
2. Vă contraziceți. Mă invitați să văd cifrele legate de tăieri ilegale. Nu există cifre oficiale și corecte. Nimeni nu știe exact cât s‑a tăiat ilegal, pentru că nu s‑a făcut nici un fel de studiu serios. Unii se uită pe niște imagini din satelit și trag concluzii pe baza a ceea ce văd, apoi extrapolează. Precizia este foarte slabă însă. Tot ce știm e că se taie ilegal, că tăierile ilegale se concentrează în special în pădurile proprietate privată și că statul – prin politicieni – a făcut o greșeală majoră retrocedând necontrolat pădurile către oameni. Ungaria a dat foștilor proprietari de păduri acțiuni de stat și a păstrat pădurile sub control. Ca de obicei au fost mai deștepți ca noi.
3. După 9 ani de studii silvice, liceu și facultate, credeți că e cazul să-mi țineți o prelegere despre rolul pădurilor?
4. Deșertificarea nu e cauzată de tăierile ilegale din pădurile românești. Fenomenul e mult mai larg și are legătură cu schimbările climatice generate de încălzirea planetară. Dacă defrișăm (adică dacă desființăm pădurile) amplificăm fenomenul, de acord. Dar repet, în România nu se defrișează, ci se exploatează ilegal. În urma tăierilor ilegale apare pădure de obicei, mai proasta calitativ, pentru că proprietarii care au comis abuzul nu vor să plătească lucrări silvice de calitate.
5. Articolul ăsta este despre rărituri. Care sunt niște lucrări silvice importante. Și are legătură cu nevoia de a asigura pădurilor o structură mai stabilă. Exploatarea prin rărituri până la vârste mai înaintate nu generează defrișări și nici tăieri ilegale. E vorba de a extrage 5–7% din volum cu scopul de a favoriza producția de lemn de calitate și demararea timpurie a regenerării naturale. Înțelegeți asta?
Concluzie: amestecați tot felul de idei și iese un fel de borș. Cam asta fac și unele televiziuni și diverși oameni, cu scopul de a face tămbălău pe tema pădurilor. Și acest tămbălău nu are decât un singur țel: oprirea totală a exploatărilor de lemn în România. De ce? Nu știu. Există peste 150.000 de români care trăiesc de pe urma industriei lemnului. Ce vor face ei? Există o nevoie anuală de 10–12 milioane mc de lemn de foc. În construcții se folosește de asemenea mult lemn. De unde îl vom lua? Importăm? Cu ce costuri? Tentația furtului de lemn din pădure nu va dispărea. Păzim non-stop pădurile? Cu ce bani, pentru că nu vom mai avea veniturile din vânzarea lemnului? Plătește cineva salariul celor care fac pază? Aș putea continua întrebările, la care toți cei care se clamează mari apărători ai pădurii n‑au răspunsuri concrete.
Esti TOTAL neinformat. Dar iti dai cu parerea. De ex. Unde 36% FF in 1990 ?? In rest esti una varza mare !!